It is worth it or not?

Nu de multe ori m-am întrebat dacă se merită să plec de acasă. Aveam un job stabil, pe ai mei, prieteni, cunoștințe… Știam doar că vreau să plec, sa experimentez, să am o viață mai bună.

Am ajuns acolo… s-a meritat să renunț la tot ce aveam acasă? Da și nu.

Da – am învățat să mă descurc singură, să mă bazez doar pe mine, să îmi rezolv problemele cum știu și cred eu mai bine. Am un job ok, m-am plimbat, am un cămin primitor, colegi ok…

Nu – nu am plâns niciodată aici, doar azi când, singură fiind în ziua mea liberă, am simțit că nu am cu cine să îmi petrec timpul. E greu să îți faci prieteni aici? Cu siguranță! Te poți baza pe oamenii de aici? Nu prea… Culturi diferite, percepții total diferite, stil de viață diferit. Am învățat să fiu ok cu mine, să fiu fericită pentru ce am, pentru felul în care sunt, dar mai am de lucrat la asta. Nu am nevoie de prieteni sau familie ca să-mi amintească cine sunt, dar cu toții avem nevoie de atenție și o îmbrățișare. Nu știu când am primit-o ultima dată…

Capul sus, zâmbetul pe buze, e o zi însorită și merită trăită. Nu pentru că e Londra, ci pentru că tot ce contează e prezentul și TU.

Toate gândurile bune,

Oana

Advertisements

Un nou început #Londra

Prima lună, primul test de rezistență..

8014201336_5b8113c33a_b

 

Apoi credeam că totul o să fie roz când mi-am luat bagajul și am plecat de acasă în lume, în Londra. Exceptând atacurile inevitabile și toate cele auzite acasă, eram chiar încrezătoare venind aici de una singură. Să nu mai punem la socoteală că a fost și prima dată când am plecat de acasă.
Mutată în casă nouă, job nou, prieteni (care s-au dovedit sau nu a fi prieteni) noi, totul părea cum trebuia… cum voiam, de fapt, un nou început.

Cam așa începe jurnalul meu din 30.05.: “Prima dimineață în noua casă, second home, it feels like home. Today is the first day of the rest of your life.”

După o lună, aș spune că vreau acasă. Dar nici acasă nu-i prea roz, nu? Depinde ce cauți… ei bine, eu căutam ceva nou, nu neapărat să fug de ce aveam acasă, dar să-mi croiesc un viitor mai bun (*nu mă laud, sunt facts în România* olimpică, bursieră, 5 ani de facultate și job de secretariat care nu-ți trebuia decât un bac la angajare… și nu că n-aș fi încercat să am ceva mai bun). Ai mei m-au încurajat și ajutat în același timp, dar nu le-am scris niciodata că mi-e dor de casă, de mâncarea de acasă, că am o șefă nu tocmai înțelegătoare, că uneori scap la 1am de la muncă și mi-e frică ca dracu să merg acasă singură printre atâția negri (nu sunt rasistă, dar încep să le dau dreptate cu brexitul când văd atâtea…) și teroriști, că de multe ori te simți singură și că nu e ușor să îți faci prieteni și nici să ai încredere în oricine, că mi s-a întamplat să nu am bani să îmi iau un cașcaval deși mergea așa bine cu pastele pe care le luasem și că acum, la primul salariu, 900 de lire din 1000 și ceva le dau pe chirie și datorii (dar cum și mama a venit de una singură în București la 16 ani, așa pot supraviețui și eu la 24, nu?!).

Așa că mai trăiește tu cu 300 de lire următoarea lună, și mai și plimbă-te tu. Challenge accepted! Doar nu era mai bine acasă cu salariu de 2500 lei, fara chirie și cu mâncare de la mama?!
Nu e roz nici în Londra, nici în București, dar rozul ți-l faci tu, nu? Am noroc că am dat de oameni faini și cred că nu orice om vine întâmplător în viața ta, deci hai să ne bucurăm de experiențe, că doar o viață avem!
Pe curând!
Toate gândurile bune vin spre voi. 🙂

Despre noroc si/sau alegeri.

Cu totii stim sau ne-am gandit la un moment dat ca nu le putem avea pe toate… si asa-i.

De multe ori ne plangem ca nu avem noroc. Noroc in dragoste. Noroc de bani. Noroc la job-uri etc.

They say “Norocul ti-l faci singur“. Ei bine, nu e despre noroc, cat despre alegeri. Alegerea de a iubi pe cineva; alegerea de a accepta o oportunitate; alegerea de a merge la o facultate; alegerea de a trai intr-un anume fel. Alegerile astea vin cu responsabilitate si asumare. Tot ce faci trebuie sau ar trebui sa-ti asumi, sa fii constient de alegerile tale.

Sa nu te certi daca relatia nu a mers; sa nu fii dezamagit daca job-ul nu ti s-a potrivit; sa nu fii trist daca ai o perioada proasta.

Toate au un sens cand tu le dai un sens. Si nu vorbesc aici de energia pe care o transmiti in Univers si care ti se intoarce, ci despre alegeri (asa cum am zis) si despre sensul acestora, despre insemnatatea lor. Daca n-ai avut noroc in dragoste si gandesti in continuare asta, energia ta n-o sa aduca nimic pozitiv. Asa ca, tot ce trebuie sa faci e sa vezi ce alegeri (diferite) poti face in sensul in care iti doresti.

Ce ai putea face diferit astfel incat sa fii multumit/a de rezultat? Si asta sa te intrebi dupa orice meeting/fail/rezultat.

Si e normal si sanatos sa gresesti, sa inveti, sa te REorientezi. Curaj!

Voluntari, uniți-vă!

Luna Martie a început cu multe zâmbete și oameni noi, frumoși. Cum luna aprilie se anunță cât se poate de colorată și agitată, liceenii, mulți parte ai programul GROW, au venit în ajutorul Școlii de Valori pentru evenimentele ce vor urma.

Color Run este pe departe cel mai colorat și cunoscut eveniment de alergare la care participă și Școala de Valori.

city-promo-banner

Astfel, începând de luni, 14.03, ne-am întâlnit cu liceeni frumoși, plini de energie, din Lazăr, Hașdeu, Jean Monnet ș.a. Datorită lor, Color Run, cel mai mare eveniment de alergare din luna aprilie, va avea loc în București, dar nu numai. Ei vor avea parte de training-uri și sesiuni de workshop-uri, participând la evenimentele viitoare marca Școala de Valori.

Unii dintre ei, experți în ai voluntariatului, alții la început de drum, cu toții plini de energie și puși pe fapte mari, asemenea oamenilor frumoși alături de care am lucrat în ultimele zile, Școala de Valori.

Până la Color Run, vă așteptăm cu drag să ne cunoașteți proiectele, aici.

When an addiction is replaced by another one.

We all have sweet, happy, lovely pleasures in life. Some of us adore coffee, cigarettes, sex, travellling and so on. Some of us have became addicted to them. As you begin to discover it, you got trapped within it.

So here we are… forced by our pleasures. Is it pleasure, is it sin?

But when you have to leave it is it that simple? Can you replace that with another one? Is it better? Is it worse?  How can you handle them? You can’t. So you better enjoy them instead of feeling bad about yourself.

Screen Shot 2014-02-14 at 4.44.20 PMLife is short, so you better enjoy every moment of it. You never know if you never try, they say.

Being a woman – the best thing ever happened to me [yet]

They say “beauty”, “classy”, “sexy”, “all dressed-up”, “make-up on”…

I say empathy, courage, optimistic but realistic, natural, honest and list goes on.

What is really about being a woman? It’s about courage to stand up for your dreams in a quite rude society, it’s about being natural in this “beauty” world, it’s about being empathetic in all that you do, being honest no matter what, and being realistic but optimistic day-by-day.

It’s not easy, but it’s worth it.

Beauty-being-a-woman-31388388-500-337

I say “yet” – the best thing ever happened to me, because being a mom is the best thing on earth.

I would like to wish a happy  and real life to all women out there. Enjoy your beauty!

Don’t kill the magic…

When was the last time you felt something so strong, so magical?
When was the last time you said someone close to you that you love her/him?
When was the last time you made something foolish, totally random?

When was the last time you sang in the rain?

When was the last time you kiss her forehead?
When was the last time you laught like crazy?

When was the last time you lived like nobody’s watching?

We live so much by the rules that we actually forget how to live spontaneously, how to enjoy the moments.

8014201336_5b8113c33a_b

Would you, please, stop questioning every step you take, everything that just happened and thank for them? Enjoy life as complicated, unexpected, beautiful as it is.

Try this for one week and I’ll promise that you’ll be happier.